Daca in urma cu mii de ani, norocul era dat de zei si chiar lumea s-a impartit la un moment dat intre puterile ceresti la zaruri …, in prezent, norocul este favorizat mai degraba de profesionalismul jucatorilor iar jocurile de noroc au devenit o activitate comerciala (foarte profitabila in majoritatea cazurilor) care se desfasoara intr-un cadru juridic strict reglementat sau pe alocuri… in curs de reglementare.
In curs de reglementare se afla si jocurile de noroc online - ajunse, in fapt, la un procent comparabil cu jocurile traditionale, offline - a caror legalizare genereaza inca acerbe controverse, pe de o parte intre sustinatorii transpunerii intr-un cadru juridic adecvat a acestei realitati sociale certe, care nu poate fi in mod obiectiv nici controlata, nici diminuata si, pe de alta parte, sustinatorii teoriilor de morala sociala care invoca motive de ordine, sanatate si securitate publica precum: dependenta jucatorilor de acest “viciu”, protectia minorilor care pot accesa in mod necontrolat astfel de jocuri, prevenirea fraudelor, protectia consumatorilor si a ordinii publice, etc.
Aceste controverse s-au manifestat in toate tarile Uniunii Europene, motiv pentru care atat Comisia Europeana cat si Curtea Europeana de Justitie au acordat statelor membre libertatea sa isi stabileasca obiectivele politicii interne in materia jocurilor de noroc online in functie de propriile considerente de ordin religios, moral sau cultural. Cu toate acestea, desi domeniul jocurilor de noroc nu face inca obiectul unei armonizari comunitare, libertatea statelor membre in aceasta materie nu poate sa ingradeasca libertati fundamentale consacrate deja prin legislatia primara a Uniunii Europene.
Sunt incidente in aceasta materie, in mod special: libertatea de prestare a serviciilor (art. 49 CE), libertatea de circulatie a capitalurilor (art. 56 CE) sau libertatea de stabilire intr-un stat membru (art. 43 CE). Totusi, in practica ultimilor ani, Curtea Europeana de Justitie a statuat in mod constant, ca anumite restrictii cu privire la libertatile fundamentale mai sus amintite ar putea fi impuse de catre statele membre in domeniul jocurilor de noroc doar daca astfel de masuri sunt temeinic justificate, necesare, adecvate, proportionale cu obiectivele urmarite si nediscriminatorii (a se vedea Gambelli Case C-243/01, Liga Portuguesa de Futebol Profissional and Bwin International Case C42/07 sau Placanica and Others Cases C-338/04, C 359/04, C 360/04).
In acelasi context dominat de controverse si reformare se afla si legislatia romana in materia jocurilor de noroc online. Dupa o lunga perioada de timp in care acestea au fost ignorate din spectrul de reglementare a jocurilor de noroc, organizarea jocurilor de noroc online pe teritoriul Romaniei, precum si activitatile de publicitate si promovare aferente, au fost expres interzise o data cu intrarea in vigoare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc (O.U.G.77/2009).
Pe langa faptul ca o astfel de interdictie incalca in mod flagrant libertatea de prestare a serviciilor si de stabilire pe teritoriul Romaniei a organizatorilor de jocuri de noroc online licentiati in alte state membre, se poate spune ca aceasta masura adoptata de legiuitorul roman nu a fost nici suficient justificata conform criteriilor consacrate in jurisprudenta Curtii Europene de Justitie si nici nu a reusit sa interzica sau sa diminueze in mod efectiv furnizarea de jocuri de noroc online in Romania. Este binecunoscut faptul ca jucatorii romani acceseaza in continuare platformele de jocuri online ale furnizorilor licentiati in tarile cu o legislatie permisiva in acest domeniu (Austria, Anglia, Gibraltar etc.) iar veniturile obtinute din tara noastra reprezinta un procent considerabil din cifra de afaceri a acestor furnizori.
In acest context, este laudabila initiativa actuala a autoritatilor romane de a propune prin proiectul legii de aprobare a O.U.G. 77/2009 (a se vedea aici) legalizarea furnizarii jocurilor de noroc online pe teritoriul Romaniei impreuna cu o serie de alte modificari ale O.U.G. 77/2009, de natura sa conformeze legislatia romana cu realitatile sociale prezente precum si cu legislatia comunitara in materie.
Trebuie mentionat ca acest proiect de lege face parte din sfera actelor normative care reglementeaza servicii ale societatii informationale si, prin urmare, intra sub incidenta procedurii reglementate de Directiva 98/34/CE. In cadrul acestei proceduri, proiectul de lege a fost notificat Comisiei Europene si statelor membre in data de 2 iulie 2010, avand o perioada de stand still de 3 luni (perioada in care este suspendata adoptarea proiectului iar Comisia Europeana si statele membre pot transmite Romaniei opinii detaliate sau comentarii atunci cand considera ca dispozitiile respectivului proiect sunt neconforme cu legislatia europeana si sunt de natura sa creeze obstacole libertatii de circulatie a bunurilor si serviciilor pe piata interna). In cadrul acestei perioade de stand still, Comisia Europeana a luat deja atitudine si a transmis autoritatilor romane opinia sa detaliata prin care isi exprima obiectiile cu privire la reglementarile propuse, prelungind perioada de stand still pana la data de 3 noiembrie 2010. Desi opinia Comisiei Europene are caracter confidential, nu ne surprinde pozitia adoptata, intrucat acest proiect de lege, desi face un pas important prin legiferarea jocurile de noroc online, contine inca anumite dispozitii care contravin libertatilor fundamentale consacrate in legislatia primara a Uniunii Europene. Printre acestea pot fi enumerate:
- limitarea sferei organizatorilor jocurilor de noroc doar la persoane juridice romane autorizate conform legii din Romania si prin urmare, nerecunoasterea libertatii de prestare a serviciilor organizatorilor de jocuri de noroc licentiati in statele membre,
- sanctionarea jucatorilor care participa la jocuri de noroc neautorizate pe teritoriul Romaniei, chiar daca aceste jocuri sunt licentiate in alte state membre (spre exemplu: pariurile si jocurile de noroc online),
- obligatia impusa organizatorilor de jocuri de noroc de a avea echipamentele tehnice necesare exclusiv pe teritoriul Romaniei, sau
- calificarea ca si contraventie a activitatilor de marketing , reclama si publicitate pentru jocuri de noroc care nu sunt autorizate pe teritorioul Romaniei, chiar daca acestea sunt autorizate in alte state membre.
Conform declaratiilor European Gaming&Betting Association, “Romania este cea de-a treia ţară care în ultimele 12 luni a primit o opinie detaliată a Comisiei Europene şi va trebui, la fel ca şi Danemarca şi Polonia, să renotifice şi să amendeze proiectul legislativ”. Trebuie mentionat ca, in situatia in care autoritatile romane vor ignora obiectiile Comisiei Europene si nu vor reveni cu propuneri adecvate in vederea unei depline conformitati a noului proiect de lege cu legislatia europeana, Comisia Europeana ar putea proceda la deschiderea procedurii de infringement impotriva Romaniei.
Avand in vedere cele mai sus mentionate, precum si faptul ca majoritatea statelor membre si-au revizuit deja perspectiva asupra reglementarii jocurilor de noroc (in special cu privire la jocurile de noroc online), este de asteptat ca si Romania sa urmeze aceeasi directie in vederea reformarii acestui domeniu, in conformitate atat cu realitatile actuale ale pietei jocurilor de noroc cat si cu legislatia Uniunii Europene si practica recenta a Curtii Europene de Justitie in aceata materie.
Irina Corcoveanu
Avocat Colaborator Senior
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu
Oricine poate comenta pe acest blog, cu conditia sa pastreze discutia in cadrul delimitat de subiect si intr-un limbaj civilizat. Va multumim!