Despre UNBR si planificarea familiala

Probabil scrie undeva in stele ca pe data de 11 Septembrie trebuie sa se schimbe aleator vieti si destine. Asta ar putea fi singura scuza pentru Hotararile Uniunii Nationale a Barourilor din Romania nr. 845 si nr. 845 bis din 11 Septembrie 2010, prin care s-a decis ca, in cazul in care femeile avocat beneficiaza de indemnizatie de crestere a copilului de pana la 2 ani ca urmare a contributiilor aduse la bugetul de stat si au un venit mai mare de 1300 RON pe luna, dreptul de a primi si indemnizatia de care ar fi trebuit sa beneficieze ca urmare a contributiilor platite la Casa de Asigurari a Avocatilor sa nu mai existe.

Noi, mamici si viitoare mamici de bebelusi care ne-am gandit la un moment dat sa ne facem avocati, am ramas mai mult decat uimite de aceasta decizie, deoarece ne-am fi asteptat ca altii sa ne insulte buna credinta si sa ne anunte, intempestiv, ca nu ii intereseaza cat si cum am cotizat la binele comun… Dar…“ai nostri”!?! Insa, conform zicalei: “Zambeste, maine poate fi mai rau!”, conducerea UNBR-ului,  - “guvernul” nostru, al avocatilor -  a fost de data asta mult mai mai rapida decat altii.

Ce spune conducerea UNBR? Pai spune ca, luand de la gura sugarilor, salveaza bugetele celor cateva barouri locale aflate in criza. Nu stiu care este situatia reala a respectivelor barouri si nici nu vreau sa vorbesc in clisee despre cheltuirea fara discernamant a banului comun, dar cat de mare o fi numarul parintilor avocati care ar putea incasa indemnizatia de crestere a copilului de pana la 2, respectiv 3 ani incat sa salvam prin sacrificiul nostru Casa de Asigurari a Avocatilor?  Ma intreb doar daca nu cumva altfel ar fi aratat situatia in cazul in care unele barouri locale nu si-ar fi tinut portile inchise pentru noii membri doritori sa intre pe piata avocaturii in ultimii 15 ani sau daca s-ar incasa corespunzator penalitatile de intarziere pentru plata taxelor. Chiar nu putem inghiti pe nemestecate o masura care incalca flagrant reglementarile principiale ale profesiei de avocat!

In orice tara civilizata, o astfel de masura de restrictionare a unor drepturi banesti se ia azi si se aplica peste  cativa ani – de obicei 2 sau 3 - astfel incat cei afectati sa aiba timpul necesar pentru a-si replanifica viata si a-si reface lista de prioritati. De exemplu, in UK s-a ridicat problema limitarii platilor alocatiilor pentru copii la familiile cu venituri mari (adica familiile in care cel putin un parinte castiga peste 50 000 EURO pe an). Insa aceasta masura, adoptata in 2010, ar urma sa intre in vigoare cel devreme in anul 2013, astfel incat familiile afectate sa aiba o perioada de timp in care sa poata sa-si reorganizeze finantele corespunzator noilor conditii… Nu vrem sa traim ca in Anglia, pentru ca nu suntem in Anglia, insa indraznesc sa ma infurii pe toti cei care incalca si norme de drept si elementarul respect pe care il datoreaza colegilor de breasla care se intampla sa vrea sa aiba un copil. Este inacceptabil sa nu te gandesti si la problemele economice ale multor familii de avocati cu copii mici si foarte mici, majoritatea tineri ce incep acum sa-si construiasca o viata, atunci cand iei o asemenea decizie!

Cinismul de care a dat dovada UNBR-ul te face sa te gandesti ca in fiecare luna cotizezi catre barou si catre Casa lui de Asigurari sume de bani, deloc de neglijat, care – desi sunt menite sa te protejeze in situatii speciale si “la pensie” – sunt de fapt doar “taxe de protectie” pentru a putea sa profesam.

Dincolo de problema mea de contribuabil constiincios la Barou si de viitoare mamica, ramane insa problema de principiu: asa cum a disparut peste noapte dreptul de a primi indemnizatia de crestere a copilului pana la 2, respectiv 3 ani, poate oricand sa dispara oricare alt drept pe care il avem in calitatea noastra de membri ai baroului.

Dana Dunel – Stancu
Avocat Asociat
Viitoare mamica